Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în casație formulat de domnii profesori împotriva deciziei nr. 1515/A/2024 din 29 octombrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Cluj – Secția penală și de minori, în dosarul nr. 21704/211/2020, a casat decizia penală atacată și, în rejudecare i-a achitat pe domnii profesori pentru comiterea infracțiunii de instigare la fals intelectual în participație improprie, în formă continuată, prev. și ped. de art. 52 alin. (3) C.pen. rap. la art. 321 C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen.
Domnii profesori au fost trimiși în judecată în anul 2020, fiind acuzați că, prin îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, în calitate de funcționari publici aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu de cadre didactice universitare la UMF Cluj-Napoca, nu au susținut cursuri de educație farmaceutică continuă conform programului de curs stabilit și nu au realizat evaluarea cunoștințelor participanților, cu consecința vătămării intereselor UMF Cluj-Napoca în calitate de furnizor de educație farmaceutică continuă și de asemenea cu consecința obținerii unui folos pentru altul constând în credite EFC pentru farmaciștii înscriși la curs.
Totodată, domnii profesori l-au determinat pe rectorul UMF Cluj-Napoca să emită diplome de participare la cursurile de educație farmaceutică continuă pentru persoanele înscrise la curs, în condițiile în care aceste persoane nu au participat la desfășurarea cursului și nu au beneficiat de o evaluare a cunoștințelor dobândite prin participarea la curs.
Judecătoria Cluj-Napoca a dispus achitarea domnilor profesori atât pentru infracțiunea de abuz în serviciu, întrucât fapta nu există, cât și pentru infracțiunea de instigare la fals intelectual în participație improprie în formă continuată, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
Curtea de Apel Cluj a schimbat temeiul de achitare sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu din fapta nu există în fapta nu este prevăzută de legea penală și a dispus încetarea procesului penal față de domnii profesori pentru comiterea infracțiunii de instigare la fals intelectual în participație improprie, în formă continuată ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
Apreciind nelegală soluția de încetare a procesului penal întrucât soluția nu putea fi pronunțată câtă vreme acțiunea penală a rămas fără temei, context legal în care s-ar fi impus soluția de achitare, domnii profesori au formulat recurs în casație împotriva deciziei penale pronunțate de Curtea de Apel Cluj, invocând două cazuri de casare: art. 438 alin. (1) pct. 7 „inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală” și pct. 8 „în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal”.
Chiar dacă art. 438 alin. (1) pct. 7 C.proc.pen. se referă la soluția de condamnare, nu și de încetare a procesului penal, având în vedere că atât nelegalitatea soluției de condamnare, cât și a celei de încetare a procesului penal sunt determinate de aceeași cauză (fapta nu este prevăzută de legea penală), în virtutea principiului ubi eadem ratio, ibi eadem solutio/idem jus esse debet, acest caz de casare este incident și în ipoteza în discuție.
Înalta Curte de Casație și Justiție a îmbrățișat argumentele invocate în apărare, respectiv că rectorul universității nu a emis certificatele în calitatea sa de reprezentant legal al instituției de învățământ superior (nefiind vorba despre acte de studii, cum ar fi diplome de licență, masterat), ci ca reprezentant al furnizorului de educație farmaceutică continuă, acreditat de Colegiul Medicilor din România, împrejurare în care, semnatarul certificatelor de participare nu a acționat în calitatea sa de funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Pe cale de consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o hotărâre definitivă, care a devenit un reper nu doar în jurisprudența penală privind mediul academic, ci și în dezbaterea reputației profesionale și cum poate fi afectată de suspiciuni neprobate. După ani de anchete, finalul a fost unul fericit: un verdict de achitare clar, net și definitiv, în numele onoarei și al adevărului.
Domnii profesori au fost reprezentați de către av. dr. Călin Budișan și av. Răzvan-Adrian Trușcă.
Articole media:
Achitare definitivă pentru fostul rector al UMF Cluj, Marius Bojiță și patru cadre didactice, după cinci ani de procese
Recurs în casație admis în cazul fostului rector UMF, Marius Bojiță. Avocatul Budișan: ”o reparație morală”